Luaţi de citiţi (2)

Materialul e din 1983. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult, desi au trecut mai bine de 30 de ani. 

CITEVA INDEMNURI TEHNICO-TACTICE ŞI UNELE PREVEDERI DIN PRIMELE ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTAU CIRCULAŢIA PE DRUMURILE ŢĂRII NOASTRE

- Cînd circulăm pe o arteră unde traficul rutier se desfăşoară pe mai multe benzi (pe două sau trei) in acelaşi sens (în mod normal pe una dintre benzi), viteza de deplasareeste mai mică. Dacă din întîmplare am nimerit pe banda cea mai lentă, nu .trebuie să o părăsim prin "slalom" pentru a trece pe banda pe care se poate folosi o viteză mai mare, pentru că riscul e mare iar cîştigul - de timp, bineînţeles - este foarte mic. Rămînem deci pe banda pe care ne-am înscris, asigurîndu- ne din spate, semnalizăm şi, în momentul cînd nu deranjăm pe cei care circulă pe banda din stînga, ne înscriem pe noua subdiviziune. La fel trebuie să procedăm şi cînd ne aflăm pe banda a treia sau a doua şi vrem să ajungem pe banda întîia.

- După spălarea automobilului cu un jet puternic de apă, este necesar să verificăm eficacitatea frînelor. Cîteva frînări succesive pentru încălzirea discurilor (tamburilor) sînt foarte necesare, apa pătrunsă se vaporizează şi . este uşor eliminată. La fel trebuie procedat şi cînd traversăm cu automobilul un pîrîu, cînd drumul este acoperit cu o peliculă de apă sau cînd automobilul a fost parcat iarna în aer liber. Datorită condensului sau îngheţului este necesar a se lua aceleaşi măsuri de precauţie. Altfel, putem avea surprize neplăcute la primele frînări fortuite.

- Portbagajul montat pe pavilionul automobilului rezolvă o serie de probleme în special în timpul concediului sau în cazul unor excursii cînd dorim să facem camparea în afara motelurilor, hotelurilor sau altor locuri de cazare. Nu trebuie să uităm însă că supraîncărcarea "aeriană" modifică comportamentul automobilului, sau, mai exact spus, îi schimbă ţinuta de drum, in special cînd vîntul bate în rafale din părţile laterale. Spaţiul de frînare creşte cînd vîntul suflă din spatele vehiculului, iar cînd suflă din faţă înaintarea este îngreunată de bagajul de pe pavilion. Grijă deosebită trebuie acordată fixării bagajelor cît mai strîns pentru a nu fi aruncate în "decor" la negocierea virajelor sau la unele frînări bruşte determinate de situaţii neprevăzute. Cînd vîntul bate din părţile laterale, automobilul îşi schimbă ţinuta de drum, stabilitatea, chiar fără a avea adăugat bagaj pe pavilion. Conc1uzia se desprinde de la sine - ce se întîmplă cînd avem bagaj.

- Viteza de deplasare a automobilelor la trecerea peste poduri sau podeţe trebuia - conform legii de circulaţie din anul 1921 - redusă la egal cu pasul cailor.

- Pe porţiunile de drum alunecos datorită poleiului sau mîzgăi, nu se frînează şi nu se virează concomitent pentru că aceste două acţiuni se exclud reciproc. Dacă nu se are în vedere efectuarea separată a acestor două operaţiuni, derapajul este iminent şi cu greu putem controla şi redresa automobilul.

- Inainte de a schimba direcţia de mers trebuie să ne asigurăm şi să punem în funcţiune semnalizatoarele cu lumină intermitentă. Inainte de a depăşi, însă, trebuie stabililt exact dacă în zona respeotivă este permisă ori nu depăşirea. In plus, trebuie să apreciem corect distanţa ce trebuie parcursă pe tot timpul cit va dura depăşirea, pentru a ne da seama -dacă ne putem angaja în depăşire. Numai după aceste două momente putem executa manevra dorită.

- Noaptea, obstacolele ce se află pe partea carosabilă sau în imediata apropiere (pe acostament sau în afara drumului) par să fie mult mai departe şi mai mari decît în realitate. In special autovehiculele ce vin cu farurile aprinse cu faza de drum (faza lungă) dau obstacolelor aceste imagini iluzorii. Deci, nu strică un plus de prudenţă, îndeosebi în cazul unor depăşiri sau la aprecierea exactă a spaţiului lateral necesar în momentul încrucişării.

- Pentru a veni cu adevărat în sprijinul unei persoane accidentate este bine să nu aglomerăm spaţiul (locul) în care i se dă primul ajutor de persoana sau persoanele

care se pricep. Să nu fim curioşi în a pune întrebări victimei sau salvatorilor de genul: cînd s-a întîmplat, cum s-a întîmplat, cine este vinovat, credeţi că scapă, cîţi ani o

avea, de unde o fi, unde se ducea etc. Să lăsăm toate aceste curiozităţi pe "mai tîrziu" şi, dacă ni se solicită ajutorul, să nu ezităm să transportăm victima la cea mai apropiată unitate sanitară, respectînd indicaţiile cu privire la aşezarea victimei, pentru că numai astfel ne aducem cu adevărat o certă şi mare contribuţie la salvarea semenului nostru.

- Degajarea victimei de sub automobil sau scoaterea din automobil trebuie făcute de mai multe persoane care au datoria de a menţine pînă la degajare pe cat posibil poziţia victimei rezultată din accident şi apoi să o aşeze ţinînd cont de leziunile pe care le are, pentru a evita pierderea de sînge pînă la sosirea personalului medical de speciaitate

sau transportarea cu un alt autovehicul la cea mai apropiată unitate sanitară.

- Pentru a nu fi izbiţi în partea  din spate sau lateral de cei ce ne urmează, trebuie să semnalizăm din timp schimbarea direcţiei de mers, nu în momentul sau după

începerea executării manevrei, cum din păcate mai procedează unii. Orice întîrziere ne poate periclita securitatea autovehiculului ce-l conducem. In plus, asemenea greşeli pun în pericol siguranţa deplasării altor vehicule.

- Nu este permis a părăsi banda de circulaţie pe care ne deplasăm decît în momentul cînd ne-am asigurat că nu periclităm pe ceilalţi participanţi la trafic. Părăsirea benzii şi reintrarea scurtă în formă de "talaz" sau "coadă de peşte" nu constituie măestrie în arta conducerii, ci dimpotrivă.

    -   Cînd circulăm noaptea pe drumuri cu serpentine (curbe) şi în special pe drumuri pe care circulăm pentru prima dată ori ne este mai puţin cunoscută configuraţia lor, trebuie să reducem din timp viteza de mers, încă înainte de intrarea în curbă,- pentru a-i putea observa partea exterioară şi a ne da seama cît este de strInsă şi in consecinţă cum trebuie luat virajul. La fel ,trebuie procedat în asemenea locuri şi ziua, în special cînd circulăm în condiţii meteorologice nefavorabile. Altfel riscăm, iar in materie de circulaţie rutieră, credem, nimeni nu riscă in mod conştient.

.- Pe timpul nopţii, cînd din sens opus se apropie un alt automobil cu farurile aprinse - şi tn special dnd se află pe faza lungă - să nu privim în farurile acestuia, ci înainte, iar privirea să o avem aţintită spre marginea din dreapta a drumului pînă ne intersectăm cu vehiculul respectiv.

- Regulamentul de aplicare a legii de ccirculațiedin anul 19'21 cerea ca fiecare automobil să fie prevăzut cu trei felinare din care două aşezate în partea "dinainte" şi cel de al treilea în partea "dinapoi", astfel așezat şi cu lumină "îndestulătoare" pentru a îngădui "cetirea uşoară a semnelor scrise pe tablă" (este vorba de numărul de înmatriculare).

Felinarele din fată se cereau a fi "destul de puternice" pentru a lumina drumul în faţa automobilului pe o distanţă cît mai mare. In plus, se stipula că intrebuinţarea farurilor şi a luminilor orbitoare va fi strict oprită în trecerea

prin... oraşe. Să reflectăm un pic...

- Pietonul şi conducătorul unui vehicul sînt personajele principale ale circulaţiei rutiere. De existenţa bunelor relaţii dintre aceştia depinde in cea mai mare măsură siguranţa circulaţiei. Pietonul este suveran cînd circulă pe trotuar sau traversează prin locurile special amenajate sau pe lumina de culoare verde a semnaforului electric, ori la poziţia "liber" a agentului de circulaţie. Deşi ştim că avem oie să oprim sau să staţionăm în anumtte locuri pe trotuare semnalate prin indica:toare rutiere, nu ne este permis să afectăm circulaţia pietoni1or.

- Să folosim în permanenţă ştergătoarele de parbriz cînd plouă sau burniţează. De asemenea, să folosim judicios instalaţia de climatizare ori să deschidem geamul de a uşa din stînga faţă cu 3-4 cm pentru a evita aburirea interioară a geamurilor, aburire care ne împiedică să supraveghem prin oglindă "spatele" autovehiculului sau să observăm exact ce se întîmplă în părţile laterale. O cîrpă scată la îndemîna conducătorului auto este foarte folositoare pentru uscarea geamurilor - dar nu din mers, ci oprind autovehiculul în afara părţii carosabile şi după ce am pus semnalizatoarele cu lumină intermitentă din partea dreaptă în funcţiune (sau cele de "avarie", dacă le avem).

- In oraşe, pe timpul nopţii, să folosim în mod curent faza de întîlnire (faza scurtă) pentru a mări posibilitatea observării oricărui obstacol, cit de mic, sau chiar şi a unor mici corpuri, mai ales 1ăioase, ce ne pun in pericol securitatea pneurilor. Trebuie să avem însă grijă ea farurile să fie bine reglate pentru a nu deranja pe cei ce vin din sens contrar. In mediul rural folosim faza de drum (faza lungă) dacă din sens contrar, la o distanţă de cel puţin 200 m, nu apare venind alt autovehicul.

Uneori, din păcate, pe partea carosabilă, în special pe drumurile din localităţile rurale, din afara lor sau chiar in oraşe, mai sînt unele gropi mai mici sau mai mari care, neobservate la 'timp şi "atacate" direct, pot produce stricăciuni vehiculului ce-l conducem. Din această cauză, pentru a-şi proteja vehiculul, mulţi încearcă să evite gropile observate cu întîrziere prin viraje brusc executate, spre dreapta ori spre stînga, acroşînd alte vehicule. Din cauza gropilor nesemnalizate sau observate prea tîrziu s-au rupt destule fuzete, arcuri sau suspensii şi chiar numeroase accidente tot acestora s-au datorat

- A conduce preventiv, a fi adică prudent, nu trebuie să credem - cum greşit cred unii - că omul care conduce preventiv este un fricos. Nu. A renunţa să executăm o depăşire cînd nu avem certitudinea că timpul şi spaţiul ne permite oricît am mări viteza, este omenesc, chiar foarte omenesc să renunţăm, decît să ne hazardăm. Să nu riscăm, indiferent cum ne-ar taxa unii, fie chiar printre cei ce se află aşezaţi comod pe bancheta din faţă în partea dreaptă a celui ce conduce prudent.

Luaţi de citiţi

Materialul e din 1983. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult, desi au trecut mai bine de 30 de ani. 

 UNELE ELEMENTE COMPONENTE ALE CONDUCERII PREVENTIVE

Prin conduita preventivă inţelegem prudenţa de care trebuie să dăm dovadă in toate situaţiile cind ne aflăm la volan şi chiar înainte de a pleca la drum, cerîndu-ne să medităm asupra oricăror eventualităţi ulterioare care ne-ar putea modifica sau împiedica buna desfăşurare a deplasării cu maşina.

Conduita preventivă cuprinde şi o serie de elemente neprevăzute dar posibile şi, deci, de luat în calcul, altele sint rezolvate spontan datorită unei practici mai indelungate in tehnica conducerii auto. Omul, cît trăieşte învaţă, zice o vorbă din bătrlni. Acest dicton se pare că se potriveşte cel mai bine atunci cînd îl raportăm la conducătorii de autovehicule.

1. Inainte de a pleca la drum :

- să fim foarte bine odihniţi;

- să verificăm vehiculul din punct de vedere tehnic;

- să cunoaştem ce distanţă urmează a parcurge;

- să cunoaştem caracteristicile traseului pe care urmează a-l parcurge. Să ştim sau să ne informăm despre prognoza timpului;

- să alegem traseul cel mai puţin aglomerat şi să evităm pe cît posibil deplasarea pe timpul nopţii;

- să verificăm roata de rezervă şi să avem in portbagaj cric, coarbă, pompă de umflat, chei fixe, un patent, şurubelniţe, becuri de rezervă, siguranţe etc.;

- să nu ne supraalimentăm sau să plecăm la drum subalimentaţi ;

- să facem plinul cu carburant pentru o autonomie de drum cît mai mare;

- dacă purtăm ochelari, să avem o pereche in seiful vehiculului. Să nu uităm documentele necesare conducerii auto sau documentele vehiculului, pentru a nu face cale întoarsă iar după aceea să trebuiască să ne grăbim folosind o viteză mare pentru a recupera timpul pierdut.

2. Pe drum:

- inainte de plecare să reglăm exact scaunul, oglinzile retrovizoare, farurile, să ne prindem centura de siguranţă (inclusiv pasagerul din faţă). Să fim atenţi daca uşile au fost inchise etanş. Să nu plecăm cu frina de mană trasa,  pentru că gripăm saboţii  şi în loc să mergem la... mare, mergem la staţiile de asistenţă tehnică ale Automobil Clubului Român (A.C.R.  Dacă e cazul, fireşte, pentru a ieşi din impas solicităm depanarea A.C.R., formind ori unde ne-am afla numărul de telefon 12345, iar după remedierea defecţiunii ne putem continua liniştiţi drumul la mare, la munte sau acolo unde ne-am propus să mergem;

- după circa două ore de mers să oprim in locurile special amenajate şi să ne relaxăm prin cîteva mIşcări de gimnastică. Aerisim habitaclul automobilului prin deschiderea uşilor din dreapta. tnainte de a porni din nou, ne uităm pe sub vehicul şi prin jurul său;

- in timpul mersuluI să privim numai şi numai in faţă. chiar daca cei ce ne insoţesc exclamă spontan "Uite ce frumos e acolo!" Omul de la volan trebuie să privească drumul şi marginile lui, fiind mereu atent şi la distanţa faţă de vehiculul din fata şi spatele său;

- să folosim in permanenţă o viteză economlicoasă adecvată condiţiilor de drum şi de trafic pentru a putea opri în orice împrejurare. Fiind atent în faţă, putem uşor anticipa intenţiile celor în urma cărora ne deplasăm şi putem opri uşor, lejer, fără să solicităm agresiv frina de serviciu;

- trebuie sa. ridicam imediat piciorul de pe acceleraţie dacă s-au aprins lampile « Stop » ale vehiculului ce se deplasează in faţa noastra. In timpul mersului sa nu manipulam butoanele aparatului de radio, ori să cautăm un alt post aflat pe o alta frecvenţa. Să evitam pe cit posibil fumatul sau mincarea la volan. Putem minca sau fuma făra nici un risc, in locul de staţionare;

- nu este bine sa ne angajam in depasiri nesigure, hazardate. Depaşirile, viteza şi neacordarea prioritatii sint cele mai frecvente cauze de accidente, ca şi neatenţla sau oboseala la volan (care determină chiar adormirea) ;

- la trecerile de cale ferată nepazite, să oprim şi sa ne asigurăm inainte de traversare. O ciocnire cu un tren este iremediabilă, este adică o catastrofa;

- la volan sa lasam in afara vehiculului necazurile, nervii, tensiunea unor discuţii contradictorii cu prietenii sau cu unii membri al familiei (in special cu soacra). La volan trebuie să fim destinşi, relaxaţi, calmi;

- sa nu aşteptam  sa se abureasca geamurile. Trebuie sa le deschidem din timp pentru a preveni aburirea şi pentru a putea să pătrundă In interior permanent, pentru respiraţia noastră. aer curat, care are astfel un dublu efect;

- efnd manevrăm vehiculul inapoi, să-l supraveghem in partea din spate prin fntoarcerea capului, nu exclusiv prin oglinda retrovizoare. Să nu supraincarcam automobilul, deoarece ii modificăm astfel stabilitatea în mers, în special cînd vintul suflă în rafale laterale sau ne interferăm cu vehicule de mare gabarit. De asemenea, în aceste cazuri nici frina nu va ţine egal pe toate roţile.

Principalul factor al conduitei preventive - fără a avea pretenţia că am epuizat nici un sfert din enumerate ce ar putea fi cuprinse in această tematică a conducerii preventive, pe care intenţionat am lăsat-o ceva mai la urmă - este legat de înţelegerea noastră a tu,turor, conducatori de vehicule sau pietoni, că nu este totul să ştim pe de rost regulile de comportament legal atunci cind folosim drumul public, ci, important este să le aplicăm ori de cîte ori folosim drumul public. Aceasta este condiţia sine qua non a acelei atitudini corecte care ne fereşte de a fi implicaţi în evenimente rutiere.

Acceptind conduita preventivă ca expresie a conştiinţei, a atitudinii conştiente, deliberate a participanţilor la trafic, bazîndu-ne pe comportamentul disciplinat, al tuturor deopotrivă, pe capacitatea în parte a fiecăruia din noi de a evita accidentele ce le pot genera partenerii de drum, fie ei conducători de vehicule, fie pietoni, putem fi siguri că vom contribui astfel la diminuarea, la descreşterea numărului de accidente şi în special la scăderea consecinţelor rezultate din aceste evenimente nedorite.

Toate aceste neajunsuri pot fi eliminate dacă fiecare am da dovadă de atenţie, de prevedere, judecată şi îndemînare. Dar atenţia, prevederea, judecata şi indeminarea trebuiesc folosite simultan, altfel îşi pierd eficienţa.

Rău de mic

Am fost rău de mic. Înainte să fie trafictube. Am avut boală pe mârlanii de parcare şi pe jmechrii de trafic. În special pe jmecherii de DN2. Am găsit pe la arhivă nişte imagini din 2003. Şi atunci taberele erau împărţite. Distractiv era pentru mine că în perioada aceea erau nişte poliţişti care îi opreau pe cei care circulau pe acosatmentul consolidat proaspăt dat în funcţiune. Pe mine nu m-au oprit.

Imagini din aprilie 2003. Pe vremea când SD-ul nu era la modă iar CF-ul făcea legea. Foloseam Trancend de 128 M. Desi pe carcasa e scris Transcend, cipurile sunt  K9F5608U0A de la Samsung. Pe vremea ia un CF de 256MB era pe la 50 USD. Ce poti să iei astăzi la banii aia ? Card de 16 GB.

Cum în 2003 filmatul HD era doar înpoveşti, am pus un GIF animat

Pe 2 aprilie 2002 se executau operaţiuni de marcare, de delimitare a acostamentului consolidat de banda 1 şi unica. Au trecut aproape 12 ani de atunci şi tot după cutume se circulă.

Nu te supui cutumelor şi respecţi legea, flegme şi muci, frâne în faţă, tot tacămul, prezentat pe larg http://www.trafictube.ro/banda-urgenta-2/