CITEVA INDEMNURI TEHNICO-TACTICE ŞI UNELE PREVEDERI DIN
PRIMELE ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTAU CIRCULAŢIA PE DRUMURILE ŢĂRII NOASTRE
- Cînd circulăm
pe o arteră unde traficul rutier se desfăşoară
pe mai multe benzi (pe două
sau trei) in acelaşi sens (în mod normal pe una dintre benzi),
viteza de deplasareeste mai mică.
Dacă din întîmplare am
nimerit pe banda cea mai lentă, nu .trebuie să o părăsim prin "slalom" pentru a trece pe banda pe care se poate folosi o viteză mai mare, pentru că riscul e mare iar cîştigul - de timp, bineînţeles - este foarte mic. Rămînem deci pe banda pe care ne-am înscris, asigurîndu- ne din spate, semnalizăm
şi, în momentul cînd nu deranjăm
pe cei care circulă
pe banda din stînga, ne
înscriem pe noua subdiviziune. La fel trebuie să procedăm şi cînd ne aflăm pe
banda a treia sau a doua şi vrem să ajungem
pe banda întîia.
- După
spălarea automobilului cu un
jet puternic de apă, este
necesar să verificăm eficacitatea frînelor. Cîteva frînări succesive pentru încălzirea discurilor (tamburilor) sînt foarte
necesare, apa pătrunsă se vaporizează şi . este uşor eliminată. La fel trebuie procedat şi cînd traversăm cu automobilul un pîrîu, cînd drumul este acoperit cu o peliculă de apă sau cînd automobilul a fost parcat iarna în aer liber. Datorită condensului sau îngheţului este necesar a se lua aceleaşi măsuri de precauţie. Altfel, putem avea
surprize neplăcute la primele frînări fortuite.
-
Portbagajul montat pe pavilionul automobilului rezolvă o serie de probleme în special în timpul
concediului sau în cazul unor excursii cînd dorim să facem camparea în afara
motelurilor, hotelurilor sau altor locuri de cazare. Nu trebuie să
uităm însă că supraîncărcarea "aeriană" modifică comportamentul automobilului, sau, mai exact
spus, îi schimbă ţinuta de drum, in special cînd vîntul bate în rafale din părţile laterale. Spaţiul de frînare creşte cînd vîntul suflă din spatele vehiculului, iar cînd suflă
din faţă înaintarea este îngreunată de bagajul de pe pavilion. Grijă
deosebită trebuie acordată
fixării bagajelor cît mai
strîns pentru a nu fi aruncate în "decor" la negocierea virajelor sau
la unele frînări bruşte determinate de situaţii neprevăzute. Cînd vîntul bate din părţile laterale, automobilul îşi schimbă
ţinuta de drum, stabilitatea,
chiar fără a
avea adăugat bagaj pe pavilion. Conc1uzia se desprinde de la sine - ce se întîmplă
cînd avem bagaj.
- Viteza de
deplasare a automobilelor la trecerea peste poduri sau podeţe trebuia - conform legii de circulaţie din anul 1921 - redusă la egal cu pasul cailor.
- Pe porţiunile
de drum alunecos datorită
poleiului sau mîzgăi,
nu se frînează şi nu se virează concomitent pentru că aceste două acţiuni
se exclud reciproc. Dacă nu se are în vedere
efectuarea separată a
acestor două operaţiuni, derapajul este
iminent şi cu greu
putem controla şi redresa
automobilul.
- Inainte de a
schimba direcţia de mers trebuie să ne asigurăm
şi să punem în funcţiune
semnalizatoarele cu lumină
intermitentă. Inainte de a depăşi,
însă, trebuie stabililt exact dacă în zona respeotivă este permisă ori nu depăşirea. In plus, trebuie să apreciem corect distanţa ce trebuie parcursă pe tot timpul cit va dura depăşirea,
pentru a ne da seama -dacă
ne putem angaja în depăşire.
Numai după aceste două momente putem executa manevra dorită.
- Noaptea,
obstacolele ce se află pe
partea carosabilă sau
în imediata apropiere (pe acostament sau în afara drumului) par să fie mult mai departe şi mai mari decît în realitate. In special autovehiculele ce
vin cu farurile aprinse cu faza de drum (faza lungă) dau obstacolelor aceste imagini iluzorii. Deci, nu strică un plus de prudenţă, îndeosebi în cazul unor depăşiri sau la aprecierea exactă a spaţiului lateral necesar în momentul încrucişării.
- Pentru a veni
cu adevărat în sprijinul unei persoane accidentate este bine să nu aglomerăm spaţiul (locul) în care i se dă primul ajutor de persoana sau persoanele
care se pricep.
Să nu fim curioşi
în a pune întrebări
victimei sau salvatorilor de
genul: cînd s-a întîmplat, cum s-a întîmplat, cine este vinovat, credeţi
că scapă, cîţi ani o
avea, de unde o
fi, unde se ducea etc. Să lăsăm toate aceste curiozităţi pe "mai tîrziu" şi,
dacă ni se solicită
ajutorul, să nu ezităm să
transportăm victima la cea
mai apropiată unitate sanitară,
respectînd indicaţiile
cu privire la aşezarea
victimei, pentru că numai astfel ne aducem cu adevărat
o certă şi mare contribuţie la salvarea semenului nostru.
- Degajarea
victimei de sub automobil sau scoaterea din automobil trebuie făcute
de mai multe persoane care au
datoria de a menţine pînă la degajare pe cat posibil poziţia victimei rezultată din accident şi apoi să o aşeze ţinînd cont de leziunile pe care le are, pentru a evita pierderea de sînge pînă
la sosirea personalului
medical de speciaitate
sau
transportarea cu un alt autovehicul la cea mai apropiată unitate sanitară.
- Pentru a nu
fi izbiţi în partea din spate sau lateral de
cei ce ne urmează, trebuie să semnalizăm din timp schimbarea direcţiei de mers, nu în momentul sau după
începerea executării
manevrei, cum din păcate
mai procedează
unii. Orice întîrziere ne
poate periclita securitatea autovehiculului ce-l conducem. In plus, asemenea greşeli pun în pericol siguranţa
deplasării altor vehicule.
- Nu este
permis a părăsi banda de circulaţie pe care ne deplasăm decît în momentul cînd ne-am asigurat că nu periclităm pe ceilalţi participanţi la trafic. Părăsirea benzii şi reintrarea scurtă în formă de
"talaz" sau "coadă de peşte" nu constituie măestrie în arta conducerii, ci dimpotrivă.
- Cînd circulăm
noaptea pe drumuri cu
serpentine (curbe) şi în
special pe drumuri pe care circulăm pentru prima dată ori ne este mai puţin cunoscută
configuraţia lor, trebuie să reducem din timp viteza de mers, încă înainte de intrarea în curbă,-
pentru a-i putea observa
partea exterioară şi a ne da seama cît este de strInsă şi in consecinţă cum trebuie luat virajul. La fel ,trebuie procedat
în asemenea locuri şi ziua,
în special cînd circulăm în condiţii meteorologice
nefavorabile. Altfel riscăm,
iar in materie de circulaţie
rutieră, credem, nimeni nu riscă
in mod conştient.
.- Pe timpul nopţii,
cînd din sens opus se apropie
un alt automobil cu farurile aprinse - şi tn special dnd se află pe
faza lungă -
să nu privim în farurile
acestuia, ci înainte, iar privirea să o avem aţintită spre marginea din dreapta a drumului pînă ne intersectăm cu vehiculul respectiv.
- Regulamentul
de aplicare a legii de ccirculațiedin anul 19'21 cerea ca fiecare automobil să fie prevăzut cu trei felinare din care două aşezate
în partea
"dinainte" şi cel de
al treilea în partea "dinapoi", astfel așezat şi cu lumină "îndestulătoare" pentru a îngădui "cetirea uşoară a semnelor scrise pe tablă" (este vorba de numărul de înmatriculare).
Felinarele din fată
se cereau a fi "destul
de puternice" pentru a lumina drumul în faţa automobilului pe o distanţă cît mai mare. In plus, se stipula că
intrebuinţarea farurilor şi a luminilor orbitoare va fi strict oprită
în trecerea
prin... oraşe.
Să reflectăm un pic...
- Pietonul şi
conducătorul unui vehicul
sînt personajele principale ale circulaţiei rutiere. De existenţa bunelor relaţii dintre aceştia depinde in cea mai mare măsură siguranţa circulaţiei. Pietonul este suveran cînd circulă
pe trotuar sau traversează
prin locurile special
amenajate sau pe lumina de culoare verde a semnaforului electric, ori la poziţia "liber" a agentului de circulaţie. Deşi ştim că avem oie să oprim sau să staţionăm
în anumtte locuri pe trotuare
semnalate prin indica:toare rutiere, nu ne este permis să afectăm
circulaţia pietoni1or.
- Să folosim în permanenţă
ştergătoarele de parbriz cînd
plouă sau burniţează.
De asemenea, să folosim judicios instalaţia de climatizare ori să deschidem geamul de a uşa din stînga faţă cu 3-4 cm pentru a evita aburirea interioară
a geamurilor, aburire care ne
împiedică să supraveghem prin
oglindă "spatele"
autovehiculului sau să observăm
exact ce se întîmplă
în părţile laterale. O cîrpă scată la îndemîna conducătorului
auto este foarte folositoare pentru uscarea geamurilor - dar nu din
mers, ci oprind
autovehiculul în afara părţii carosabile şi după ce am pus semnalizatoarele cu lumină intermitentă din partea dreaptă în funcţiune (sau cele de "avarie", dacă
le avem).
- In oraşe,
pe timpul nopţii,
să folosim în mod curent faza
de întîlnire (faza scurtă) pentru a mări posibilitatea
observării oricărui obstacol,
cit de mic, sau chiar şi a
unor mici corpuri, mai ales 1ăioase, ce ne pun in pericol securitatea pneurilor.
Trebuie să avem
însă grijă ea farurile să fie bine reglate pentru a nu deranja pe
cei ce vin din sens contrar. In mediul rural
folosim faza de drum (faza lungă) dacă din sens contrar, la o distanţă de cel puţin 200 m, nu apare venind alt autovehicul.
Uneori, din păcate,
pe partea carosabilă,
în special pe drumurile din localităţile
rurale, din afara lor sau
chiar in oraşe, mai sînt unele gropi mai mici sau mai mari care, neobservate la 'timp şi "atacate" direct, pot produce stricăciuni vehiculului ce-l conducem. Din această
cauză, pentru a-şi
proteja vehiculul, mulţi
încearcă să evite gropile observate
cu întîrziere prin viraje brusc executate, spre dreapta ori spre stînga, acroşînd
alte vehicule. Din cauza gropilor
nesemnalizate sau observate prea tîrziu s-au rupt destule fuzete, arcuri sau
suspensii şi chiar
numeroase accidente tot acestora s-au datorat
- A conduce preventiv, a fi adică prudent, nu trebuie să credem - cum greşit cred unii - că omul care conduce preventiv este un fricos. Nu. A renunţa să executăm o depăşire cînd nu avem
certitudinea că timpul
şi spaţiul ne permite oricît
am mări viteza, este
omenesc, chiar foarte omenesc să renunţăm, decît să ne hazardăm.
Să nu riscăm,
indiferent cum ne-ar taxa
unii, fie chiar printre
cei ce se află aşezaţi comod pe bancheta din faţă în partea
dreaptă a celui ce
conduce prudent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu